Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

fanlache / 04-Dec-2009

Biserica unitariană din Dârjiu este un edificiu datând din sec. XIV-XV, cu arhitectură gotică de tip biserică-sală cu cor şi absidă poligonală. În secolul al XVI-lea a fost fortificată, deasupra bolţilor fiind amenajat un drum de strajă scos în consolă, cu ferestre de tragere şi maşiculiuri. Biserica adăposteşte picturi murale valoroase, de factură gotică (Legenda lui Ladislau, Convertirea Sf. Pavel etc), realizate în 1419 de către Paul fiul lui Ştefan din Ung. Format într-un mediu eclectic, în care se întâlneau forme stilistice ale “goticului internaţional” cu elemente italienizante împrospătate, el era exponentul unei atitudini de o surprinzătoare libertate, generată de spiritul Renaşterii. În navă, pe peretele din sud, pictorul a înfăţişat trei figuri de sfinţi episcopi, Arhanghelul Mihail cântărind sufletele şi Convertirea sf. Pavel. Aceasta din urmă surprinde momentul, când pe drumul spre Damasc, viitorul apostol este învăluit de lumina din cer “ca de fulger” şi, căzând de pe cal la pământ, aude vocea lui Isus. În câmpul imaginii accentul cade pe grupul de însoţitori, înfăţişaţi în costume de scutieri, iar din mijlocul lor se detaşează figura robustă şi hirsută a meşterului. Autoportretul lui Paul din Ung poate fi identificat nu numai prin modul oarecum ostentativ al reprezentării, ci şi prin inscripţia pictată pe o flamură care îi flutură deasupra capului: “Această lucrarea a pictat-o şi a pregătit-o meşterul Paul, fiul lui Ştefan din Ung, anul domnului una mie patru sute nouăsprezece. Scriam şi aveam în minte o fată frumoasă.” Pictată cu minuscule gotice, această încântătoare inscripţie, în care dragostea lumească a trecut în prim planul valorilor, constituie un mesaj fără echivoc al vremurilor noi, vremurile Renaşterii, în care societatea transilvăneană era aptă să se integreze. Pictată în acelaşi spirit inovator al Renaşterii, reprezentarea Legendei Sf. Ladislau , de pe peretele opus al navei, este considerată cea mai elaborată figurare a vieţii sfântului cavaler. Realizarea noilor bolţi ale navei, la sfârşitul secolului al XV-lea, şi construcţia unei tribune de vest afectează unitatea ansamblului, acoperind parţial şi reprezentarea Martiriului celor zece mii de tebani, din care se poate vedea un fragment (după Drăguţ, V., 1976, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească; Drăguţ, V., 1979, Arta gotică în România; Jenei, D., 2007, Pictura murală gotică din Transilvania).